Praf aruncat in ochii romanilor, ori intentie stupida de revenire la principiile morale ale unui stat de drept, arestarea lui Gigi Becali provoaca un adevarat tsunami in justitie, dar si in randurile muritorilor de rand. De mai bine de trei zile, fluxurile de stiri ne demonstreaza, daca se mai poate spune asa, ca romanul are si el o virtute de neegalat: orice s-ar intampla, ceva trebuie sa fie la mijloc. Astfel, teoriile conspiratiei curg una dupa alta, de la o ora la alta. In prima faza a arestarii lui Popoviciu, antenele lui Voiculescu isi puneau intrebari, postate pe jumatate de ecran de televizor, cum ca Traian Basescu ar avea legaturi dubioase cu ilustrul anonim Popoviciu. Dupa inca o zi, imediat ce numele presedintelui a intrat in scandal, presa nationala a trecut la teorii complicate cu servicii mai mult sau mai putin inteligente, descantece care leaga si despart pe toata lumea de toata lumea etc. Insa, joi dimineata, prinsi de imaginile cu Becali in halat si in papuci de casa, aproape toti am uitat lucrurile importante, care ne preocupau de ceva vreme: esecul nationalei in Austria sau legaturile pe care le are presedintele cu anumiti oameni de afaceri, dubiosi din crestet pana-n talpi. Deducem de aici ca romanii au alte prioritati pe agenda, ca unele bufonerii ale lui Gigi, la care se raliaza si cei din Politia Romana, pot umbri pana si subiecte care erau de interes in mod traditional.
Va amintiti cate discutii, analize, veneau dupa o infrangere mult mai putin rusinoasa a nationalei? Era un eveniment de prima linie, despre care discuta toata lumea, incepand cu presa care se orienta catre explicatii, comentarii, glume pe tema nationalei si terminand cu veritabilele polemici duse prin crasmele de la tara.
Acum, pe orice site ai intra, vei fi coplesit de imaginea latifundiarului Gigi. E trist si, totodata, comic sa-l vezi pe Becali cu capul plecat, urmarind cu privirea catusele ce-i zornaie pe incheieturile mainilor. Daca vreti, avem parte de o invaluire ciudata de sentimente, ce nu pot decat sa ne lase un gust amar. Dupa un asemenea circ, singura noastra speranta ramane legata intoarcerea la normalitate. La acea stare de bine, de care majoritatea dintre noi suntem dependenti.
La un moment dat, pe plaiurile mioritice se vehicula o vorba destul de adevarata, si anume ca la fotbal si politica se pricepe toata lumea. Majoritatea dintre noi am crescut urmarind fotbal si facand politica, astfel ca toti putem formula o opinie inchegata despre un meci sau despre un candidat la presedintie. Din pacate, azi sunt la moda doar anumite fenomenele inexplicabile, cum ar fi doi si un sfert, legaturi, conexiuni imbarligate, lovituri sub centura. Cu toate acestea, insa, nimeni nu are curaj sa spuna ca nu intelege nimic.
Parerea mea e ca e de-a dreptul stupid sa constatam ca o arestare face mai mare audienta decat un esec spectaculos al baietilor lui Piti. E clar: undeva, in subteranele de la Cotroceni, ceva se-ntampla… Ori nu se-ntampla nimic?